Plâng… Plâng pentru că eu nu simt gustul iubirii. Mă simt prețuită de multe persoane, dar nu am acea iubire care să mă alimenteze cu acea stare de fericire supremă. 

Mi-e dor… Mi-e dor de fericire, poate o să o mai simt sau poate nu, dar dacă o voi simți o voi percepe diferit față de fericirea percepută până la această vârstă. Totul se poate retrăi, dar nu cu aceeași intensitate ca prima oară. 

Mai presus de toți și de toate, mi-e dor de mine. Vreau să mă regăsesc, să simt că trăiesc, să fiu fericită. Apari, te rog, în viața mea și scoate-mă la lumină. Te aștept…