Scrisoare către bunicul meu

20 iunie 1939. Aproape de izbucnirea celui de-al doilea Război Mondial, se naște, într-un sat mic dintr-un oraș de provincie, Beldie Hristache, bunicul meu (sau așa cum obișnuiam să îi spun, bicul).

Trist e că nu îmi amintesc chipul tău foarte bine. Ne-ai părăsit mult prea devreme… Mi-aș fi dorit să petrecem mult mai mult timp împreună, să îmi spui mult mai multe povești cu polițiști și să mă sprijini să devin mai curajoasă. Așa ca tine.

Imaginile care mi s-au întipărit în minte sunt cele în care te vizitam cu bica în spital. Ai fost puternic până în ultima clipă. Ai revenit la viață de două ori, dar nu și a treia oară. Mi-aș fi dorit să te fi putut ajuta cumva. (Când eram mică o tot întrebam pe mama: „De ce nu i-ați dat inima mea?”, pe atunci întrebam fără prea multe cunoștințe, însă acum știu că ar fi fost posibil, căci avem aceeași grupă sangvină și cu siguranță am fi fost compatibili.)

Pe 09.08.2007, de aproape 12 ani ai devenit îngerul nostru. Înger pentru femeia care și-a dedicat întreaga viață ție, înger pentru fetele tale, înger pentru Ioana (pentru care atunci când vine acasă îi amintești că ești mereu acolo pentru ea, sufletul tău luând forma unui fluturaș alb), înger pentru mine.

Multe lucruri s-au schimbat în cei 12 ani. Mult prea multe. Sentimentul tău despre fiica ta preferată, mama, s-a împlinit…

80 de ani ai fi împlinit astăzi…

Bicule, întotdeauna am apreciat forța interioară de care ai dat dovadă în încercările vieții. De mic, de când ți-ai pierdut mâna, și până în ultima zi de viață. Ai muncit mereu și voiai să fii independent. Ai câștigat premii la diverse concursuri, ai avut o minte sclipitoare.

Oriunde ai fi acum, mi-e dor de tine. Nu știu dacă ți-am mai mărturisit vreodată, dar te iubesc. Din tot sufletul.

Poate dacă ploaia s-ar opri…/ Și din cer n-or să mai cadă lacrimi/ Stele-ar răsări…/ Tu ai veni… (Dacă ploaia s-ar opri, Cargo, una din melodiile tale preferate, care a devenit și una din melodiile mele preferate). Vreau să vii să te mai îmbrățișez odată. Te-am îmbrățișat de prea puține ori…

Odihnește-te în pace, îngerul meu.

P.S. Îmi lipsești enorm. Te iubesc!

Lasă un comentariu