Ești dependent de persoanele din jur? Ești într-o relație și te simți dependent de cel de lângă tine? Dacă nu vorbiți o zi sau două te simți singur?

Ei bine, eu sunt singură. Nu am o relație. Niciodată nu am avut una. M-am îndrăgostit, dar nu a fost să fie. Mi-aș fi dorit să primesc atenție din partea lui, însă niciodată nu am stat să cerșesc atenție. Când am conștientizat că noi doi nu putem crea nicio legătură, nici măcar una de prietenie, am renunțat. E adevărat, și eu îmi doresc să mă simt iubită, apreciată, valoroasă. Tind spre relația perfectă, chiar dacă sunt conștientă că pentru a o avea trebuie să muncești mult. Și să nu vină doar dintr-o singură parte. Uneori nu depinde doar de munca în cuplu, ci depinde de munca cu propria persoană. Să te simți împăcat, să te accepți, să te dezvolți. Trebuie să fii sincer tu cu tine.

M-am obișnuit atât de mult cu singurătatea încât nu știu cum voi fi într-o viitoare relație. Sunt momente în care am mental breakdown, momente în care cred că nimic frumos nu va apărea în viața mea, că nevoile mele nu se vor materializa. Sunt puține momente în care atunci când mă privesc în oglindă mă simt cu adevărat frumoasă. Sunt sigură că am ceva diferit față de altele însă nu știu cine mă vede în mulțime și mă consideră specială și cine nu.

Întrebarea care mi se perindă adeseori prin minte e dacă voi fi capabilă să identific omul care corespunde nevoilor mele. Căci, ca orice adolescentă de vârsta mea am și eu nevoi. Vreau să mă simt frumoasă, vreau ca cineva să îmi spună că sunt frumoasă, am nevoie de încurajări, am nevoie să fiu îmbrățișată, iar când plâng să mi se spună că sunt puternică și că pot depăși orice obstacol.

Nu știu dacă voi ajunge dependentă de omul de lângă mine. Eu niciodată nu am alergat după persoane și nici nu le-am obligat să rămână alături de mine. Cine vrea să plece, pleacă. Știu că mereu va exista cineva mai bun, iar noi avem liberul arbitru. Noi decidem pe cine păstrăm alături de noi și pe cine nu. Important este ca atunci când găsești persoana potrivită și simți că ești pierdut fără ea, să fii conștient că, de fapt, ești pierdut fără tine. M-am pierdut și în alții de-a lungul timpului, însă cel mai grav e că m-am pierdut în mine. Nici eu nu știu cine sunt cu adevărat, când mă voi regăsi, când mă voi simți cu adevărat specială, când îmi voi dezvolta acel je ne sais quoi, acel sex-appeal de care toți tipii sunt atrași.

Poate e cineva, unul la un milion, potrivit și pentru mine, în ochii căruia sunt văzută așa cum mi-aș dori să fiu. Poate mă vede frumoasă, atrăgătoare, inteligentă, sexy and so on. Mereu am stat să mă întreb dacă aș accepta să fiu cu cineva într-o relație care m-ar vrea doar pentru sex, dacă mi-ar considera doar corpul atrăgător, nu și mintea. Uneori suntem prea superficiali și ajungem să pierdem detaliile esențiale.

În lumea atracției contează alte lucruri. Sexul vine ca bonus. („În umbra pașilor tăi”, Vitali Cipileaga)

Suntem femei. Noi luăm deciziile, iar apoi ni se pune la îndoială demnitatea. Noi decidem cum vrem să fim tratate de către bărbați. Dacă aceasta ar fi ultima soluție pentru nevoile mele… nu știu ce decizie aș lua, însă sunt sigură că aș fi împăcată cu ea.

Relația perfectă ți-o creezi. Dependența de persoana iubită e o alegere. A face sex e o decizie.

Trăiește relația pe care ți-o dorești, fii visător, dar cu picioarele pe pământ în egală măsură. Fii conștient de nevoile tale. (Am primit un sfat de la profa de istorie când am terminat clasa a opta: Aveți grijă de corpurile, dar mai ales de sufletele voastre. Nu îl voi uita niciodată, iar în acest context se potrivește de minune.)

P.S. Suntem suma alegerilor noastre. Dacă suntem mulțumiți de noi indiferent de deciziile pe care le luăm atunci viața își poate urma cursul. Urmează de făcut alte alegeri. (: