Nu cred că iubirea e doar un sentiment. Cred că iubirea înseamnă, de fapt, viață. Când iubești, trăiești.  Eu iubesc, iubesc mult prea mult, pun prea multe sentimente pentru cineva care nu merită sentimentele acelea de iubire supremă, încât la final mă simt dezamăgită.
Iubirea înseamnă a trăi în alte galaxii, a păși pe planete diferite, planete în care trăiești anumite sentimente ce se nasc din iubire, cum ar fi fericirea, liniștea sau dezamăgirea.

A te îndrăgosti e ca și cum după o iarnă lungă vine primăvara. Iubirea e însăși primăvara. Iubirea e leoaică tânără, după cum spunea Nichita Stănescu. :)) Iubirea e sinonimă cu verbul a înflori, a radia, a renaște din propria cenușă precum pasărea Pheonix. Iubirea înseamnă culoare, strălucire, zâmbet pe buze.

Iubirea e ca o ploaie rece ce sărută pământul după o zi de vară toridă. Iubirea e fluturele ce iese din suflet și începe să exploreze.